ȘTIE CE NE PLACE

OFERTE

Vino să descoperi ofertele acestei săptămâni!

SORTIMENT

Încearcă produsele Penny Market! Știm ce îți place, așa că hai în magazin!

PENNY CARD

Noi, cei de la Penny, știm cât de mult contează pentru tine o experiență placută la cumpărături.

NOUTĂȚI

Află toate noutățile Penny Market!

REȚETE

Penny Market. Locul în care îți găsești inspirația!

ȘTIE CE NE PLACE

OFERTE

Vino să descoperi ofertele acestei săptămâni!

SORTIMENT

Încearcă produsele Penny Market! Știm ce îți place, așa că hai în magazin!

PENNY CARD

Noi, cei de la Penny, știm cât de mult contează pentru tine o experiență placută la cumpărături.

NOUTĂȚI

Află toate noutățile Penny Market!

REȚETE

Penny Market. Locul în care îți găsești inspirația!

Acasă
/
Rețete
/
Articole
/ Umor #deRomânia - tradiții și credințe populare

Umor #deRomânia - tradiții și credințe populare

Continuăm cu partea a doua a articolului dedicat superstițiilor #deRomania și începem chiar cu Noaptea Sfântului Andrei

Noaptea Sfântului Andrei e un prilej ca spiritele rele să vină pe pământ și se crede că atunci, toate animalele vorbesc, iar oamenii care le ascultă, vor muri. Spre Sfântul Andrei se fac cruci pe la ferestre cu usturoi; se ung coarnele vitelor și mănâncă toți membrii familiei usturoi. La Sfântul Andrei oamenii din popor nu se împrumută cu nimic unii pe alții, iar în ziua de sărbătoare nu se lucrează ca dihaniile să nu mănânce vitele și ca vitele să fie ferite de toate relele.

Blestemele sunt legate și ele de sărbătoarea Sfântului Andrei, iar pentru ca blestemele să nu se lege de oameni, e bine ca aceștia să poarte inele pe degete. De cocostârci și rândunele nimeni nu se atinge, nici de cuiburile lor, deoarece e credința că, ucigându-le, te blestemă celelalte, neucise, și îți va lua foc casa.

Apa este un alt motiv recurent ce atrage superstiții și astfel se crede că, dacă visează cineva că se scaldă într-o apă curată, atunci acela ca va fi sănătos și cu voie bună; dacă însă se visează într-o apă tulbure, apoi se va îmbolnăvi. “În Vinerea Seacă (Vinerea Mare), în zori de ziuă, cine vrea să fie sănătos peste an să se ducă la fântână sau la apă curgătoare și să-și toarne trei cofe de apă în cap. “

Cine bea apă dintr-un vas nou trebuie să verse mai întâi jos câteva picături, apoi să bea, ca mai întâi morții să bea, apoi viii. “Noaptea să nu se aducă apă de la vreo fântână, căci împrejurul ei joacă ielele”. Întorcându-se mirii de la cununie, se varsă înaintea lor cofe pline cu apă, ca prin toată viața lor să le meargă din plin. Se crede că la miezul nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. Și tot în legătură cu apa, și botezul are credințele sale: copiii care nu sunt botezați și plâng mult, prin acel plâns cer botez și se mai crede și că acel copil care plânge pe timpul săvârșirii tainei botezului va trăi mult.

Într-o notă mai amuzantă, când îți asudă palmele, ai să iei bătaie și să nu cânți în așternut, că a doua zi, evident, …. iei bătaie.

Un alt motiv ușor haios al superstițiilor este băutura, problemă cu care s-a confruntat mult poporul român. Altfel, “copilului mic să nu i se dea să guste rachiu ori vin până nu împlinește un an, că iese bețiv.” Suferă mai ales de băutură oamenii care au fost unici la părinți. Iar cel care bea cu mâna stângă se îmbată mai repede. Când bei primul pahar, trebuie să verși puțin jos, ca să bea și morții, iar oamenii “gâtoși” (cu mărul lui Adam dezvoltat) sunt de neamul lor bețivi.

Bolile sunt și ele creatoare de superstiții așa că au și metode de alungare: “să aibă tot omul la casa lui câine sau pisică neagră, căci acestea alungă bolile”. Ca să te aperi de orice boală, poartă pe deget un inel făcut dintr-o monedă căpătată de pomană. Din lumânarea de la botezul unui copil să se oprească o bucată, ca să îi fie arătată copilului când se va îmbolnăvi, căci așa se va face bine. Cine se aruncă în apă în ziua de Bobotează se vindecă de orice boală. Se mai crede și că “dacă îți ștergi fața cu fața de masă, vei orbi.”

“Poporul crede că, dacă i se dă unui greu bolnav un alt nume de cum îl are el din botez, acesta se va însănătoși”. Dacă i se dă unui copil nou-născut mai întâi lapte acru și abia apoi este alăptat, acel copil până la bătrânețe nu va fi nicicând bolnav. În ziua de Ajunul Craciunului se taie câte un măr; dacă mărul e viermanos, atunci acel ce l-a tăiat, are să fie bolnăvicios tot anul următor, iar dacă e putred, atunci are să moară.

Durerile de cap au și ele leacuri inspirate de credințe populare: “la caz de durere de cap, e bine să pui pe frunte și pe ceafă frunze de varză verde sau murată.” Să nu dormi când e soarele la asfințit, că pe urmă te doare capul, iar duminica să nu spui că te doare capul, căci te va durea mai rău.

“Când cocoșul se suie pe poartă și cântă cu capul spre drum, are să facă un drum cineva din casă; iar când îi cu capul spre casă, vine cineva de departe.” Când se rupe mămăliga în două sau în trei, vei face drumuri încotro îți arată ruptura ei. Când esti decis să faci o călătorie, să nu pleci marțea sau sâmbăta, căci îți va merge rău.

Să nu pornești la drum cu piciorul stâng, că-ți va merge rău. Când cineva pleacă la drum, presară-i făină pe prag, ca să-i meargă bine. Când pleci la drum, să-ți faci cruce. Dacă pleci în călătorie și ai uitat ceva, să nu te întorci din drum, că nu-ți va merge bine. Când o persoană pleacă la drum și-i iese înainte un iepure ori un preot, nu-i va merge bine. Când cineva pleacă de acasă, să nu-i ieși în cale cu un vas gol, că ii va merge rău. Când pentru întâia dată întri într-un oraș, să iei o piatră în gură.

Voi ce superstiții cunoașteți și pe care le respectați?

Tradiții si credințe populare culese și alese pentru voi din volumul “Credințe și superstiții romanești” – Ediție de Irina Nicolau și Carmen Mihalache

Umor #deRomânia - tradiții și credințe populare

Continuăm cu partea a doua a articolului dedicat superstițiilor #deRomania și începem chiar cu Noaptea Sfântului Andrei

Noaptea Sfântului Andrei e un prilej ca spiritele rele să vină pe pământ și se crede că atunci, toate animalele vorbesc, iar oamenii care le ascultă, vor muri. Spre Sfântul Andrei se fac cruci pe la ferestre cu usturoi; se ung coarnele vitelor și mănâncă toți membrii familiei usturoi. La Sfântul Andrei oamenii din popor nu se împrumută cu nimic unii pe alții, iar în ziua de sărbătoare nu se lucrează ca dihaniile să nu mănânce vitele și ca vitele să fie ferite de toate relele.

Blestemele sunt legate și ele de sărbătoarea Sfântului Andrei, iar pentru ca blestemele să nu se lege de oameni, e bine ca aceștia să poarte inele pe degete. De cocostârci și rândunele nimeni nu se atinge, nici de cuiburile lor, deoarece e credința că, ucigându-le, te blestemă celelalte, neucise, și îți va lua foc casa.

Apa este un alt motiv recurent ce atrage superstiții și astfel se crede că, dacă visează cineva că se scaldă într-o apă curată, atunci acela ca va fi sănătos și cu voie bună; dacă însă se visează într-o apă tulbure, apoi se va îmbolnăvi. “În Vinerea Seacă (Vinerea Mare), în zori de ziuă, cine vrea să fie sănătos peste an să se ducă la fântână sau la apă curgătoare și să-și toarne trei cofe de apă în cap. “

Cine bea apă dintr-un vas nou trebuie să verse mai întâi jos câteva picături, apoi să bea, ca mai întâi morții să bea, apoi viii. “Noaptea să nu se aducă apă de la vreo fântână, căci împrejurul ei joacă ielele”. Întorcându-se mirii de la cununie, se varsă înaintea lor cofe pline cu apă, ca prin toată viața lor să le meargă din plin. Se crede că la miezul nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. Și tot în legătură cu apa, și botezul are credințele sale: copiii care nu sunt botezați și plâng mult, prin acel plâns cer botez și se mai crede și că acel copil care plânge pe timpul săvârșirii tainei botezului va trăi mult.

Într-o notă mai amuzantă, când îți asudă palmele, ai să iei bătaie și să nu cânți în așternut, că a doua zi, evident, …. iei bătaie.

Un alt motiv ușor haios al superstițiilor este băutura, problemă cu care s-a confruntat mult poporul român. Altfel, “copilului mic să nu i se dea să guste rachiu ori vin până nu împlinește un an, că iese bețiv.” Suferă mai ales de băutură oamenii care au fost unici la părinți. Iar cel care bea cu mâna stângă se îmbată mai repede. Când bei primul pahar, trebuie să verși puțin jos, ca să bea și morții, iar oamenii “gâtoși” (cu mărul lui Adam dezvoltat) sunt de neamul lor bețivi.

Bolile sunt și ele creatoare de superstiții așa că au și metode de alungare: “să aibă tot omul la casa lui câine sau pisică neagră, căci acestea alungă bolile”. Ca să te aperi de orice boală, poartă pe deget un inel făcut dintr-o monedă căpătată de pomană. Din lumânarea de la botezul unui copil să se oprească o bucată, ca să îi fie arătată copilului când se va îmbolnăvi, căci așa se va face bine. Cine se aruncă în apă în ziua de Bobotează se vindecă de orice boală. Se mai crede și că “dacă îți ștergi fața cu fața de masă, vei orbi.”

“Poporul crede că, dacă i se dă unui greu bolnav un alt nume de cum îl are el din botez, acesta se va însănătoși”. Dacă i se dă unui copil nou-născut mai întâi lapte acru și abia apoi este alăptat, acel copil până la bătrânețe nu va fi nicicând bolnav. În ziua de Ajunul Craciunului se taie câte un măr; dacă mărul e viermanos, atunci acel ce l-a tăiat, are să fie bolnăvicios tot anul următor, iar dacă e putred, atunci are să moară.

Durerile de cap au și ele leacuri inspirate de credințe populare: “la caz de durere de cap, e bine să pui pe frunte și pe ceafă frunze de varză verde sau murată.” Să nu dormi când e soarele la asfințit, că pe urmă te doare capul, iar duminica să nu spui că te doare capul, căci te va durea mai rău.

“Când cocoșul se suie pe poartă și cântă cu capul spre drum, are să facă un drum cineva din casă; iar când îi cu capul spre casă, vine cineva de departe.” Când se rupe mămăliga în două sau în trei, vei face drumuri încotro îți arată ruptura ei. Când esti decis să faci o călătorie, să nu pleci marțea sau sâmbăta, căci îți va merge rău.

Să nu pornești la drum cu piciorul stâng, că-ți va merge rău. Când cineva pleacă la drum, presară-i făină pe prag, ca să-i meargă bine. Când pleci la drum, să-ți faci cruce. Dacă pleci în călătorie și ai uitat ceva, să nu te întorci din drum, că nu-ți va merge bine. Când o persoană pleacă la drum și-i iese înainte un iepure ori un preot, nu-i va merge bine. Când cineva pleacă de acasă, să nu-i ieși în cale cu un vas gol, că ii va merge rău. Când pentru întâia dată întri într-un oraș, să iei o piatră în gură.

Voi ce superstiții cunoașteți și pe care le respectați?

Tradiții si credințe populare culese și alese pentru voi din volumul “Credințe și superstiții romanești” – Ediție de Irina Nicolau și Carmen Mihalache

20181212